Cartierul Evreiesc - Rosetti ONE

– O poveste de istorie și diversitate culturală –

Explorează străzile din jurul Marii Sinagogi, zona cunoscută în perioada interbelică ca Mahalaua Evreiască, loc de confluență a culturilor otomană, grecească, evreiască, care definea caracterul multietnic al orașului-port Constanța și imprima un spirit deschis conviețuirii în armonie, și a permis prezența și buna vecinătate a construcțiilor cu caracteristici arhitectural-urbanistice specifice fiecărui grup etnic.

La începutul secolului al XX-lea, Constanța avea o populație de aproximativ 13.400 de persoane – români, turci, tătari, greci, austro-ungari, evrei, bulgari, germani, englezi, francezi, ruși, elvețieni, persani și americani, de diferite confesiuni: ortodocși, musulmani, grigo-romano-catolici, israeliți, catolici, protestanți, luterani – consemnați în „Recensământul populației orașului Constanța” efectuat în luna decembrie 1902.

Strada C.A. Rosetti este menționată în anul 1884 ca Strada Sinagogii, la intersecția cu strada Comercială (actuala str. Petru Rareș) existând o veche sinagogă construită după anul 1867, realizată cu aprobarea otomanilor – firmanul sultanului Abdul Aziz.

Explorează străzile din jurul Marii Sinagogi, zonă cunoscută în perioada interbelică ca Mahalaua Evreiască, loc de confluență a culturilor otomană, grecească, evreiască, care definea caracterul multietnic al orașului-port Constanța și imprima un spirit deschis conviețuirii în armonie, și a permis prezența și buna vecinătate a construcțiilor cu caracteristici arhitectural-urbanistice specifice fiecărui grup etnic.

La începutul secolului al XX-lea, Constanța avea o populație de aproximativ 13.400 de persoane – români, turci, tătari, greci, austro-ungari, evrei, bulgari, germani, englezi, francezi, ruși, elvețieni, persani și americani, de diferite confesiuni: ortodocși, musulmani, grigo-romano-catolici, israeliți, catolici, protestanți, luterani – consemnați în „Recensământul populației orașului Constanța” efectuat în luna decembrie 1902.

Strada C.A. Rosetti este menționată în anul 1884 ca Strada Sinagogii, la intersecția cu strada Comercială (actuala str. Petru Rareș) existând o veche sinagogă construită după anul 1867, realizată cu aprobarea otomanilor – firmanul sultanului Abdul Aziz.

Începând cu anul 1880, cetățenii francezi fac investiții imobiliare în zona centrală a orașului Constanța. În 1881, Jean Gerard A. Alléon cumpără Hotelul Gambetta (demolat în 1913) și tot terenul delimitat astăzi de strada Traian, V. Canarache (netrasată în epocă), Petru Rareș (fosta stradă Comercială) și Sulmona (fosta stradă Tomis).

În anul 1884, data asfaltării străzii Sinagogii, artera locală de legătură între strada Comercială (actuala strada Petru Rareș) și Tomis (strada Sulmona), acesteia i se schimbă denumirea în strada Alléon (actuala C.A. Rosetti).

Construcției Marii Sinagogi de rit oriental askenaz, este autorizată în data de 10.04.1910 pe amplasamentul situat la intersecția străzii Petru Rareș cu Rosetti, după proiectul arhitectului Anghel Paunescu, edificarea acesteia fiind făcută în perioada 1910-1914. Se completează astfel fondul construit în zonă cu o piesă valoroasă, cu arhitectura în stil caldeean cu influențe maure.

Începând cu anul 1880 cetățenii francezi fac investiții imobiliare în zona centrală a orașului Constanța. În 1881 Jean Gerard A. Alléon cumpără Hotelul Gambetta (demolat în 1913) și tot terenul delimitat astăzi de str. Traian, V. Canarache (netrasata în epoca), Petru Rareș (fosta str. Comercială) și Sulmona (fosta str. Tomis).

În anul 1884, dată a soseluirii (pavarii) str. Sinagogii, arteră locală de legătură între str. Comercială (actuală str. Petru Rareș) și Tomis (str. Sulmona), acesteia i se schimbă denumirea în str. Alléon (actuală C.A. Rosetti).

Construcției Marii Sinagogi de rit oriental askenaz, este autorizată în 10.04.1910 pe amplasamentul situat la intersecția str. Petru Rareș cu Rosetti, după proiectul arh. Anghel Păunescu, edificarea acesteia fiind făcută în perioada 1910-1914. Se completează astfel fondul construit în zona cu o piesă valoroasă, cu arhitectură în stil caldeean cu influențe maure.

În epocă, în jurul Străzii Engleze se concentra cartierul evreiesc, așa cum se menționează în Monografia din 1931 a colonelului M.I. Dobrogianu.

În aceeași perioadă, este consemnată și prezența străduței Engleze (denumită apoi Fundatura Engleza sau Fundacul Englezesc, astăzi nu se mai păstrează decât un segment nesemnificativ sub numele Fundatura Marinarilor), cu plecare din strada Comercială (actuala stradă Petru Rareș) și paralelă cu strada Alléon (Strada C.A. Rosetti). În epocă, în jurul străzii Engleze se concentra cartierul evreiesc, așa cum se menționează în Monografia din 1931 a colonelului M.I. Dobrogianu.

În zona sunt realizate, între 1881-1883, construcții de locuințe cu o arhitectură semnificativă, după proiectele arhitectului Pelopidas D. Couppa (imobilele situate pe actuala strada C.A. Rosetti nr. 8 – Casa Engleză (Alléon), consolidată și supraetajată cu utilizarea unor piese antice din piatră, nr. 7 – Casa de piatră), imobilul de pe strada Traian nr. 15 (consolidare și extindere) și Hotel Gambetta (consolidare și extindere). În 1897, este realizată construcția imobilului situat pe strada Alléon nr. 6 – Casa Theodore Roussou.

În epoca, în jurul Str. Engleze se concentra cartierul evreiesc, după cum se menționează în Monografia din 1931 a col. M.I. Dobrogianu.

În aceeași perioada este consemnată și prezența stradelei Engleze (denumită apoi Fundătură Engleză sau Fundacul Englezesc, astăzi nu se mai păstrează din ea decât un segment nesimnificativ sub numele Fundătură Marinarilor) cu pornire din str. Comercială (actuală str. Petru Rareș) și paralelă cu str. Alléon (Str. C.A. Rosetti). În epoca, în jurul str. Engleze se concentra cartierul evreiesc, după cum se menționează în Monografia din 1931 a col. M.I. Dobrogianu.

În zona sunt realizate, între 1881-1883, construcții de locuințe cu o arhitectură semnificativă, după proiectele arh. Pelopidas D. Couppa (imobilele situate pe actuală str. C.A. Rosetti nr. 8 – Casă Engleză (Alléon), consolidată și supraetajată cu utilizarea unor piese antice din piatră, nr.7 – Casă de piatră), imobilul de pe str. Traian nr.15 (consolidare și extindere) și Hotel Gambetta (consolidare și extindere), în 1897 este realizată construcția imobilului situat pe str. Alléon nr. 6 – Casă Theodore Roussou.